Andu's blog

Plecarea a fost grea iar raspunsul vine rapid.
Totul a plecat de la punerea la zid prin presarea boabelor de struguri bine copti.
O persoana a avut curajul si puterea de a ma provoca la duel. Sabile au fost ascutite , armurile lustruite si caii bine pregatiti pentru mareata lupra impotriva viitorului.

Exista o singura parte de vina in aceasta lupta acerba. Vina ii apartine lui JustASmile .

Se da startul iar eu incep sa-mi pun la incercare conditia fizica si tot antrenamentul acestor luni si va pot spune ce-mi doresca sa ma fac cand ma fac mare . Si nu doar sa va spun , dar si sa va sfatuiesc . Eu nu cred in fortele mele proprii , asa ca lupta e pe jumatate pierduta.

Ce-mi doresti tu mie , dulce papadie ?
Minte mea de vultur imperial batea spre o facultatea care sa se incadreaze intr-un serviciu de viitor , banos si cat mai mult timp liber. Ma batea pe umar idea de a incepe o cariera in serviciul de marketing al unor firme importante de autorisme , o meserie frumoasa da’ nu stiu cat e de banoasa .
O alta idee imi gadila talpile picioarele si imi ducea fiori spre facultatea de constructii civile . Gandirea imbatrinita a parintilor si a bunicilor ma vad de mic copil un director pe santier sau un mare arhitect. Si eu nu stiu acum ce sa aleg , da’ timp mai e destul . Vreo 6-7 luni .
Ceva imi alina durerea cu plecarea prin mari , oceane si alte golfuri marete din lume . Ceva vroia sa ma faca marinar , un marinar de succes.
O mica rasuflare vine si partea serviciului vamal.

Daca nu imi iese nimic , voi gasi eu pana la urma ce sa fac. Cade o frunza din copac si imi spune sa montez usi metalice cu Cosmin si Alex , un alt aer care-mi oxigeneaza creierul opteaza pentru geamuri termopan cu Catalin , iar mana mea care tremura din toate incheieturile imi scartie cu gandul de a repara telefoane cu Tibi . Toate astea se vor indeplini numai daca ei vor si numai daca eu am chef.

V-am pacalit si de data asta.

Acelasi elev silitor ,
Andu.

P.S. : As vrea sa fac din aceasta joaca o leapsa . Pe care as vrea sa i-o transimit bineinteles lui Serj si JustASmile

De cand n-am mai scris , multa vreme a trecut.

Zbarnieau secundele si el uita cel important lucru.
Fugeau orele si el uita cel mai de pret lucru .
Plecau ziele si el uita cea mai mare valoare .

Totul trece , timpul nu se oprea si totusi Andu nu mai scria.

Uni se gandeau ca renunt ..
Alti se bucurau ca au scapat de concurenta ..
Putini imi simteau lipsa ..

Da’ totusi, Andu incerca sa-si faca curat in sertarasele ascunse din capsorul lui ciufulit .
Timpul liber mi-a lipsit , locul pe scaun era cam scump iar sentimentele nu prea le puteam insira.

Ma imbrac la sase ace , cu trening si pantof cu toc si plec.
I-au cu mine acel mic grup de carabusi . Aveam ganduri marete , da’ nimeni nu putea afla care e cel mai important lucru de facut.
Totul s-a hotarat de comun acord , fiecare-si facea dreptate cu ajutorul unor mici cataroaie , nitele bate si eu , singur , cu roata de rezerva .
Am folosit votul parlamentar . Am votat , am hotarat , am plecat ..
Destinatia a fost aceiasi de acum ceva timp .
Un loc slab colorat , prost luminat si urat decorat. Nu decorul sau lumina era principalele vinovate .
O mare parte din vina apartinea .. oamenilor care populau locul .
In cele 6 cutii negre se auzeau doar umilele sunete ale saxofonului , tambalului , acordeounului si uneori a viorii . Era manea frate. Era rupere , toata lumea in extaz , nu mai stiu care pentru care sa faca dedicatii , care sa iasa-n evidenta mai tare decat altii .

Pai stai asa .. mie nu-mi place felul asta de vrajeala . Eu vreau muzica , nu suntele unor ciori. Vroiam , aveam vointa dar nu aveam putere de ajunge in playlistu’ DJului . Urechile-mi duruiau , sufletul-mi plangea si ochii mi se minunateau .
Multe fetze noi. Multi cocolari. Multe fete-n flocul varstei care se rupeau , se indoiau si mulau pe toate deseurile de sunetele .

Tigarea-n mana , bergenbieru-n fata , fata-n dreapta , negru la culoare si urechile ocupate sa asculte versurile mult adorate. Asta-i persoana perfecta la locul potrivit.
Eu un mic necunoscator , paiu-n gura , cola fara whisky (ca nu aveau whisky) , iubita-n dreapta , scump la vedere si urechile infundate de presiunea prea ridicata .

Distractie nu a fost , caterinca nu a fost da’ regrete multe au mai ramas. Locul unde eu si carabusi eram sufletul petrecerilor intr-un local LIPSIT de manele , acum am fost doborati printr-un KO de toti manelari. Am stat si am privit minunati la ce am lasat in urma.

Acest post nu este cu dedicatie , nu este pentru nimeni da’ reprezinta un mic sentiment .
Ce a fost si ce a ramas …

Acelasi copil minimalist ,
Andu.

E mea . Ba nu ! A mea e .. (bataie pe telecomanda)
Lasa acolo pe Acasa ca se marita Marieta din telenovela mea preferata . Mai sunt 2 episoade si se termina .
Nu ! Ne uitam pe ProTv ca joaca Steaua-n seara asta .

Batalie mai mare in fata televizorului pe telecomanda decat pe stadion intre Slavia Praga si Steaua Bucuresti .
Ma intreb , ce pot face femeile cand tot barbatu’ se uita la televizor cum Steaua ii da culoare tarii noastre prin cea mai de seama competitie .

E ziua cea mare .
Imi cumpar un suc natural din hamei si malt . Selectez cu mare grija cele mai bune bomboanele agricole, cele mai bune acadele cu miez si cele mai buni pufuleti din cel mai de seama malai.
Si nu ramane decat sa astept ora pentru marele debut al echipei favorite in Grupele Champions League.
Ore trec din ce in ce mai greu . In ultimile minute vizulizez primul 11 al Stelei , imi fac cruce si imi aduc aminte de lumanarile puse la biserica.
Astept , in continuare astept .

Noi ne uitam la meci , dar femeile ce ar putea face in tot acest timp ?
Daca ar ramane sa se uite la meci , cred ca ar incepe cu intrebari la fiecare minut . Cu cine trebuie sa tinem ? Cine a dat gol ? Cine e ala ? Ce a facut ?
Stres . Mai poti sa bei berea linistit ? Nu . Si tocmai trimiti sa-si vada de ale ei .
Da’ ce ar putea face sa-si omoare plictiseala ?
Ar putea sa se duca la coafor , sa-si faca unghile , sa doarma , sa duca sa se distreze ca si asa cat timp dureaza meciu nu ne pasa de nimic .
O idee buna ar fi sa se duca la o prietena , sa barfeasca , sa faca orice numai sa nu stea pe capu’ nostru .

Ideile au venit , sa vedem si faptele.

Acelasi mare suporter stelist ,
Andu.

E mica , subtirica si draguta .

E ea . Aceiasi profesoara din clasa a 9-a . A ramas neschimbata .
Daca stau bine sa ma gandesc cu falca-n palma si barbia-n piept aud doar un glas suav care-mi spune sa stau ca un elev silitor-n parca. Eu stateam , ma gandeam si studiam . Stiam ca ne iubeste mai mult ca in primul an , da’ ceva nu-mi dadea dovezi.
Nu s-a schimbat deloc , chiar deloc .

E ea . Aceiasi profesoara din clasa a 9-a . A ramas neschimbata.
Merita asteptata cu bratele larg deschise , in cea mai mare liniste posibila , exact ca o clasa din primul an de generala in prima zi de scoala . Toata lumea astepta cu glasurile rasuflate de tacere marea ei intrare-n forta in clasa noastra de mielusei.
Si intra.
Are un costum super , din bumbac 0%. E made in china . Nu asta conteaza , cea ce conteaza este ca e in trend . E chiar cu dungi . E la fel cu costumul marilor mafioti ai Italiei din anii ‘70 .
Aceleasi gesturi i-au ramas intiparite. Vine , ne saluta , ne aplauda , ne multumeste pentru primire , isi deschide geamu’ si se descalta din pantofiori ei cu toc dulce colorati marimea 43.
Stati linistiti , nu are zahar . De mirosit nu are cum sa miroasa , doar are geamu’ deschis.

E ea . Aceiasi profesoara din clasa a 9-a . A ramas neschimbata.
Nici bine nu ne lauda si deja incepe sa ne critice si sa se bage-n viata omului .
Trec 5 minute de convorbire libera si deja ne da nefericitul rezultat final . Un mic total de 8 ore pe saptamana cu ea , cea mai iubita profesoara la 12 D .
Nu mai trec bine alte 10 minute si dadeam deja primul test.
Toata lumea scoate o foaie de hartie , un pix , se aseaza spate-n spate si subiectele incep sa se imparta . Eram cu totii coplesiti de savoarea dulce ale faptelor si subiectelor . Nimeni nu stia bineinteles nimic . Da’ cum sa nu stii ? Daca iti zice pe foaie ca o cheama Vasile , tu o contrazici si zici ca o cheama Ion ? Pai asta-i sfidare. Nu se accepta asa ceva .
Am petrecut nu mai putin de 4 ore si nu am dat mai mult de 3 teste . Nu-i nimic , ne antreneaza pentru tot restul anului .

E ea . Aceiasi profesoara din clasa a 9-a . A ramas neschimbata.
Nu trec nici macar 30 de minute si deja vine prima clauza de iubire pentru primul elev. Si cine a cazut in plasa amenintarilor ? Cine ? Nu aud bine ? Eu am cazut . Deja eram mandru ca eram primu’ elev bagat in seama de o semenea putere politica-n liceu. Am primit o voce neagra si artagoasa din partea ei pentru o pozitie incorecta-n banca. Adica eu o vad pe ea ca sta asa la catedra ? Nu . Da’ totusi la prima consiliere care o facem in fiecare joi de la 15 la 16 si chiar nu-i platita la ora aia , trebuie sa vin cu unul din parinti.

Prima zi si deja m-am saturat de ea si orele ei.
Vreau . Ce vreau ?
Nu stiu ce vreau , da’ vreau ceva .

Acelasi baiat ciufulit din ultima banca ,
Andu .

P.S. : E mare cat un munte . E o femeie ceva la 1.80m si vreo 100 si ceva de kg. Cred ca e halterista scolii si ca in acesti 2 ani de absenta a facut sala si a tras numa’ la spate .

Nu am loc .
Da, chiar loc .

Mereu cand vine , se aseaza la calculator.
Sta ore-n sir si se joaca un joc idiot . Zuma .
Da . E vorba de taica-miu .

In fiecare zi trebuie sa stau sa ma rog , fac putina sclavie si cu multe rugaciuni , dupa vreo 1 ora aproximativ 2 am si eu in sfarsit loc .

O alta leapsa primita de la eQuilibru .
Vrea sa stie ce melodie imi place mie si ascultata de mine pana acum .
Eu am doua variante : Dyno – Redokow (4AM D-Trip Mix) si Baggy Bukaddor & Tim Fishbeck – Polterabend (Original Mix)

Sa pun melodiile imi e o leneeee ..
Vreti sa le ascultati ?
Puneti mana si cautatile .

Dau leapsa mai departe ?
Cui ?
Habar n-am ..

Oricum sa fie cu drag data multora : Cafe avec sourire , Dumis si unicului si nemuritorul Serj

De cateva zile capul meu gol este umplut de o singura valoare energetica , de o singura pata de culoare .
Gandul imi este plecat departe , deloc aproape. . L-as cauta , dar traiesc cu teama pierderii de timp. Pierd timp si pierd si multe finante mult prea valoroase pentru recuperarea unui singur lucru . Asa , cu toate astea , am renuntat si-mi dau demisia din pozitia mea de cetatean . Nu am renuntat de tot , dar imi iau mintea de la gandul meu .

Aceste ultime ore , aceste ultime zile parca sunt traite intr-un vis ireal din care nu imi pot scoate ochii plini de faima si mult farmec. Toata lumea parca merge cu spatele, masinile se deplaseaza cu ajutorul unor roti de carucioare , blocurile incep sa para din ce mai in inalte. Nici un lucru din asta nu simbolizeaza absolut nimic . Da’ culoarea caramizie a pomilor, frunzele sunt din ce in ce mai scuturate de vantul absurd care parca ni se inconvoaie in jurul corpului si nu mai putem scapa decat cu asezarea a 1-2 bluze pe mainile si umerii nostri goi uitati de soarele arzator al fiecarei zi . Ploile incep sa se simta din in ce mai bine , poate chiar ca isi fac de cap cum ne faceam noi adolescenti de cap in noptile “insorite” de vara prin cluburi , terase si chiar in apa amabila a marii . Furtunile incep sa se aseze in zonele deluroase si de campie ale tarii noastre. Pasarile incep sa-si i-a zborul spre una din sutele de tarii primitoare, in una din tarile unde caldura te mangaie fermecator lasandu-si bronzu’ chiar si in adancul sufletului .
Culesul strugurilor a inceput voios si cu tragere de inima . In curand ii va veni timpul finishului spinos ne umple pivnitele cu un must bun , dulceag , in decursul fermentarii spre drumul secului sau demi-secului , vinului alb sau celui rosu. Liveziile sunt goale de mult timp iar baracile din pietele din cartier incep sa se goleasca de majoritatea fructelor gustoase , aratoase si pline de pasiune. Pe ogoarele unde odata rasaritul il vedeai printre multimea de coceni de porumb iar apusul prin gramada spicurilor de grau , acum sunt goale . Rasuna doar tractoarele care se chinuie sa are pamanturile pe care acum ceva vreme se chinuisera sa planteze grane pentru iarna grea si geroasa care ne asteapta .

A venit toamna , asta ma chinuiam de cateva zeci de minute sa va explic.
Sezon estival este oficial incheiat . Odata cu el se incheie si vacanta tuturor . Chiar si vacanta elevilor care cu mic cu mare de luni vor fi in fata scolilor imbracati in haine cele mai de seama , unui isi mai aleg si optionalul papion si nelipsitul ghiozdanas .

Vacanta e pe terminate si deja scoala incepe sa-si intre in drepturi depline . Asta-i culoarea care-mi pateaza gandurile mele amare. Nu-s vesel , nu-s fericit , nu-s tocmai in culmea extazului , reprezint doar un simplu elev cu sentimentele umplute de un negru tipator. Urmeaza un an greu , ultimul al de liceu , clasa a 12-a . Nu vreau sa ma gandesc mai departe ..

Daca si vacanta s-a terminat , aici inchei si eu acest post plictisitor. La fel de plictisitor ca si toamna .

Acelasi suflet vesel , numa’ ca azi sunt trist ,
Andu .

Liniste va rog !
Nu a venit cum credeati revelionu’ , nici Craciunu’ si nici nu e ziua mea .
E un tag venit de departe . Are multi km strabatuti , a trecut prin mainile multor persoane . Eu am primit de la Gagica cu ciocolata .

E vorba despre un aparat care-ti masoara bubuicitatea . Adica cat de petarda pot sa fi.
Am incercat si eu , si na belea .. a dat eroare cu un rezultat de doar 15,4232 % .
Testul il puteti incerca in orice conditi numai sa nu fi subn influenta alcolului si sa nu fiti strabunsi de duhoarea nicotinei .
Aici .. Petardometru

Dau mai departe cui am chef .
Ii bombardez mai departe cu petarde pe Serj care are o mama buna , Tomata cu scufiţă , si chiar ei , Pilu

Un fenomem care in acest moment are o amploare destul de mare asupra populatiei si culturii acestei mici si oribile tari .
Multa lume se roaga pentru disparitia ei , da’ alti cu coarne mai mari o asculta din ce in ce in numar mai mare si lasa in urma niste efecte devastatoare .

Acest tsunami , numit mai romaneste manea este produs de o specie rara din seria sceeptoshichitelor avand ca urmas pe tiganu’ nostru negru si cu dinti din fieruri scumpe .
In Romania , singura tara de existenta a manelelor , aceasta zgarietura muzicala a luat candva de mult amploare . A inceput pe la nuntile , botezurile si chiar inmormatarile marilor bastani ai tiganimi romanesti . Primul mare creator a fost unicul si maretul ACM . In scurt timp a fost urmat de tot felul de majestatii manelaristice ca Guta , Pustiu si Salam .

Toata tara traieste sub asediu manelor si este invadata de aceiasi oameni care isi arunca-n paru’ jegos 2,2 kile de gel de preferat sa fie galben , isi pun pe corpul bine ordonat in una din cele mai bune sali de forta , isi pun un tricou cu mesaj cat mai banal si isi arunca in picioare o pereche de pantofi cu un cioc cam de inaltimea lui ACM ( Adrian Copilu Minune ) .

Maneaua este o mica bomba atomica in care cele mai evident cuvinte sunt dolari , masini , dragoste si amante. Cu cat este mai copiata cu atat mai mult succes are .

Toate bune si frumoase . N-am nimic cu manelisti . Fiecare asculta ce vrea pulicica lui si cat de tare vrea da’ totusi poluarea asta fonica este prea frecventa. La nici 2 pasi auzi manele .
Mergi pe strada auzi manele de la un telefon cu mp3 ca apartine unui badaran care are wc-n fundu’ curtii . Mergi pe o terasa auzi manele , ca astea atrag acum clientii . Mergi prin cartier auzi manele din crapatura unuia care sta undeva la un etaj superior si deja nu se mai suport ca vede ca lumea intoarce capu’ la auzul muzucii orientale , r&b, turceasca sau chiar lautareasca .

P.S. : Romania a luat bataie la fundu’ gol de la Germania cu uimitorul scor de 3-1 .